DAŢI CLICK PE IMAGINI PENTRU A LE MĂRI ;)
Sârmă ghimpată pe Prut - bariere ridicate de români pentru români
Vama română
Dincolo de stâlpul acela începe podul peste Prut.
Vama Sculeni - Republica Moldova
Acesta este biroul din care s-a operat secgestrarea celor 450 de reviste gratuite CREDINŢA NOASTRĂ.
O hârţoagă întocmită la repezeală pentru a acoperi un jaf la drumul mare.
Captiv în vama Sculeni, Republica Moldova, Vlad Pârău privea cu încredere soarele cum apune dincolo de Prut. În curând, avea să privească la luna care urca din ce în ce mai sus pe bolta cerească. Şi avea să mai privească mult timp apoi chiar cerul gol şi negru, fără stele, spre 4 dimineaţa, când în sfârşit a putut să urce într-o cursă Cluj-Chişinău şi să plece din vamă spre destinaţia finală: capitala Basarabiei.
La manifestaţia de duminică 23 martie 2008 din centrul Chişinăului erau infiltraţi în mulţime agenţi de poliţie şi securişti în civil. Bărbatul din stânga avea să îl însoţească pe Vlad joi 27 Martie în sala de judecată, iar apoi pe tot traseul de la judecătoria sectorului Buiucani din Chişinău şi până la expulzarea prin vama Leuşeni, Republica Moldova.
Marţi, 25 martie 2008: Oleg Brega şi Vlad Pârău (ambii cetăţeni români) organizează o conferinţă de presă la sediul agenţiei Info Prim Neo din Chişinău, pentru a face publice abuzurile vameşilor de la Sculeni şi incidentul confiscării celor 450 de reviste.
Vlad Pârău în faţa Biroului Vamal Central Chişinău. Deşi s-a adresat superiorilor acestei instituţii în încercarea de a găsi un răspuns asupra abuzurilor petrecute la Sculeni, singurele cuvinte pe care le-a primit braşoveanul au fost: "Noi nu facem aici consiliere juridică, adresaţi-vă în altă parte, pe noi nu ne priveşte!".
Joi 27 Martie 2008, Parcul Central Ştefan cel Mare din Chişinău, aproximativ orele 10:45 - Vlad Pârău, în costum naţional, Vasile Costiuc şi Ghenadie Brega sunt înconjuraţi de aşa-zişi "colaboratori ai poliţiei", care însă nu se legitimaseră. Cei trei abia dacă apucaseră să participe la o depunere de flori la statuia poetului naţional Mihai eminescu, să facă vreo câteva fotografii, să primească şi să împartă câteva reviste. Securiştii erau infiltraţi în mulţime. Îi împrejmuiesc pe cei trei pe motiv că "avem informaţii că se află cetăţeni străini printre dumneavoastră. Prezentaţi paşapoartele pentru verificare şi în 5 minute sunteţi liberi." N-avea să fie aşa. Ţinta lor era Vlad Pârău, pe care ar fi vrut să îl aresteze încă de la manifestaţia de duminică, însă zidul uman desfăşurat spre apărarea lui nu le-a permis să o facă. În egală măsură erau vizaţi Vasile Costiuc şi Ghenadie Brega, ca organizatori ai unei manifestaţii autorizate ce urma să aibă loc în intervalul orar 13-20 în acea zi de 27 Martie. Tactica poliţiştilor este să îi "salte" pe organizatori, să îi ţină "la răcoare" cât de mult posibil, şi să le dea drumul abia după ce intervalul în care e autorizată manifestaţia ia sfârşit.
Intimidat de cei 4 securişti care se strânseseră buluc în jurul său, Vlad Pârău cedează psihic. Îşi caută paşaportul în rucsac, ştiind foarte bine că se găsea într-una din mape, însă nu reuşeşte să dea de el, din cauza emoţiei. Le spune poliţiştilor că probabil şi-a uitat paşaportul în casa unde era găzduit. Aceştia atâta aşteptau. Îi poftesc pe toţi trei să îi urmeze la Comisariatul de Poliţie al Sectorului Buiucani din Chişinău, "pentru identificare". Îi împing cu forţa până la capătul aleii, unde aştepta din timp o maşină a poliţiei, care demarează apoi în trombă, cu girofarurile aprinse, cu cei trei la bord.
În drum spre comisariat, verificând încă o dată mai cu atenţie, Vlad Pârău îşi găseşte paşaportul în rucsac.
Aceşti doi securişti aveau să îl "însoţească" pe Vlad Pârău pe tot parcursul zilei: la Judecătorie, la Oficiul pentru Migraţie şi Azil, cât şi în maşina neinscripţionată care avea să îl ducă pe Vlad la vama moldavă Leuşeni, pentru expulzare. Maşina era condusă de măria-sa maiorul din Serviciul de Informaţii şi Securitate, domnul Ioan Poiată, care se lăuda că la viaţa lui expulzase un lot de 80 de cetăţeni români o dată, cât şi numeroşi cetăţeni germani. Şapte dintr-o lovitură, cum ar spune Croitoraşul-cel-Viteaz !
Vasile Costiuc, în izolatorul Comisariatului de Poliţie Buiucani. Deşi poliţiştii în civil declaraseră că cele trei persoane nu vor fi reţinute mai mult de 5, apoi de 30 de minute, "pentru identificare", cei trei au fost ţinuţi captivi cu mult peste trei ore, limita maximă pentru reţinerile fără mandat şi fără acuzaţii oficiale. Din meniul zilei aveau să facă parte: percheziţii, ridicări de paşapoarte, încălcări ale proprietăţii private.
Ghenadie Brega, cetăţean român, în izolatorul Comisariatului de Poliţie Buiucani. Cei doi erau organizatorii unei ample manifestaţii de Ziua Unirii, care avea autorizaţie între orele 13-20. În cea mai mare parte a acestui interval, organizatorii vor fi ţinuţi "ocupaţi", fără să aibă voie măcar să dea un telefon sau să contacteze un avocat, fără învinuiri oficiale, fără citate din legislaţie care să justifice reţinerea lor, cu încălcarea tuturor drepturilor omului.
Pe la orele 18:30 va veni rândul lui Oleg Brega (cetăţean român) şi al lui Valeriu Buzu să fie săltaţi pentru o repriză de "identificare", ca-ntre vechi prieteni. Calvarul lor avea să dureze 15 ore, până a doua zi la 9, timp în care au fost ţinuţi nemâncaţi şi fără telefoane în nişte celule infecte unde nici măcar nu se putea dormi. De ce? Pentru că ei fuseseră principalii responsabili cu desfăşurarea manifestaţiei dintre orele 13-20, care nu se oprise doar pentru că organizatorii ei se aflau la Comisariat "spre păstrare". Nici manifestaţia în cauză nu a decurs fără acţiuni abuzive, ca-n codru, ale haiducilor de la M.A.I. : două tinere participante au fost săltate şi ţinute o oră la Comisariatul Centru. De asemenea, echipamentul de sonorizare a fost practic furat de către poliţişti, care nici măcar nu au întocmit acte de ridicare a dotărilor în cauză, ci pur şi simplu le-au deconectat, le-au înghesuit în maşini şi au plecat cu ele. Fără să dea socoteală nimănui. Pentru că aşa voiau muşchii lor.
În total, pe data de 27 Martie 2008, au fost ridicate abuziv de la manifestaţiile paşnice şi legale 7 persoane, dintre care 3 cetăţeni români.
Acestui bogat palmares i s-a adăugat şi doamna Diana Crudu, membră PNL Moldova, preşedinta Organizaţiei Femeilor Naţional-Liberale. Dumneaei a fost dusă la Comisariatul Centru, de unde nu avea să mai iasă decât la intervenţiile deputatei Vitalia Pavlicenco.
Şi pentru Vlad Pârău încercase să intervină o doamnă deputat din Parlamentul Republicii Moldova, însă nu i s-a permis accesul în Comisariatul de Poliţie Buiucani şi a fost ţinută o oră afară în stradă.
Maşinile de Poliţie care îi transportau pe Oleg Brega şi Valeriu Buzu ca pe o marfă de preţ, drept în braţele anchetatorilor de la Comisariatul de Poliţie Buiucani.
Oleg Brega, ţinut în captivitate, după ce fusese luat cu forţa, fără justificare şi fără temei legal, de către organele de poliţie şi securitate, la încheierea manifestaţiei de ZIUA UNIRII.
Securiştii se pregătesc să schimbe cuştile celor doi captivi.
Oleg Brega şi Valeriu Buzu, duşi cu forţa în incinta Comisariatului de POliţie Buiucani.
La 18:30, Vlad Pârău se afla în incinta Oficiului pentru Migraţie şi Azil din Chişinău, unde fusese adus ca ultimă etapă înaintea expulzării. Vizibil slăbit, tânărul nu mâncase şi nu băuse nimic toată ziua. I s-a refuzat să contacteze Ambasada României sau să îşi recupereze bagajul cu care venise în Basarabia. Avea să fie escortat până la frontieră într-o maşină neagră neinscripţionată, alături de 4 securişti în civil, avându-l la volan pe maiorul Ioan Poiată. În jurul orelor 20:30, prin punctul vamal Leuşeni - Republica Moldova, Vlad Pârău avea să fie "zvârlit peste Prut", în costum naţional şi cu un rucsac cu reviste, exact cum fusese luat de la depunerea de flori din Parcul Central Chişinău, în dimineaţa zilei, la orele 11. Alte bagaje nu i-au fost permise. Iar revistele sechestrate în punctul vamal Sculeni - Republica Moldova nu îi fuseseră returnate, în ciuda solicitării exprese a tânărului de a trece la întoarcere prin Sculeni pentru a îşi recupera revistele.
"Expulzat 5 ani". De fapt, de la Comisariatul de Poliţie Buiucani, Vlad Pârău fusese transportat direct în sala de judecată, unde a fost judecat şi acuzat pentru nişte temeiuri complet nefondate. Decizia de expulzare era "cu posibilitate de recurs în termen de 10 zile", însă poliţiştii au smuls decizia din mâna judecătoarei, au modificat-o ulterior astfel încât pe hârtie să apară "decizie definitivă", şi au spus: "noi acum o APLICĂM, iar tu vei fi liber să o conteşti cât vrei de dincolo de Prut". De fapt s-au urmărit 2 lucruri:
1)Prin expulzare Vlad Pârău să nu mai poată reveni pe teritoriul Republicii Moldova pentru a îşi exercita dreptul de a contesta în instanţă această decizie.
2)S-a urmărit ca Vlad Pârău să fie împiedicat de a mai participa la manifestaţiile de pe parcursul zilei de 27 Martie 2008, cât şi la cele ulterioare, prin "deportarea" lui. Astfel, i s-a încălcat dreptul la liberă asociere şi întrunire la o manifestaţie paşnică.
"Vlad Pârău" şi "George-Vlad Rusu" sunt una şi aceeaşi persoană. În mai 2007, prin hotărâre administrativă, "Rusu George-Vlad" şi-a schimbat numele în "Pârău Vlad", însă paşaportul cel vechi rămânea în vigoare, cetăţeanul putând călători legal cu vechiul act de identitate până la expirarea acestuia. Nici măcar autorităţile moldovene nu s-au legat de acest aspect.